Si acum si cu un mic zoom sa puteti citi!
Amu dupa cum bine stiti povestile nu se termina niciodata...stim cu totii ca au trait fericiti pana la adanci batraneti dar niciodata nu aflam de certurile de genul "cine duce gunoiul azi","eu am spalat deja vasele toata sapt tu ce dracu faci ca stai toata ziua degeaba?" sau "bai cat de cretina esti incat ai uitat sa iei baietii de la gradinita?""Credeam ca ii iei tu boule stiai ca nu am timp azi" si multe altele :))
Sa trecem la treburile noastre si sa incep sa va povestesc cum a continuat basmul Mariucai(adica eu) cu aniversarea primilor 18 anisori din viata ei de printesa cu flori in par si politica in cap:D
In primul rand incepem cu bautura.:)) Caci cu prietenii,muntele,bautura,cortu/refugiul/cabana/sub cerul liber si rucsacii incepe totul!Am plecat la Metro sa ne incarcam cu bautura cat pentru o mica armata de omuleti alcoolici:) Dat fiind ca eu sunt o non alcoolica l-am lasat pe tata sa aleaga ce si cum si eu am hotarat asupra cantitatilor.Intr-un final am luat vreo 48 de litri de bere,30 de vin,vodca,sampanie,lichior si desigur sticluta mea de sampanie Robby Bubble cu zmeura:D!
Desigur in stilul meu caracteristic am lasat totul pe ultima suta de metri si eu la ora 21 in loc sa fiu acasa pregaita de plecare,eram in Metro inca nespalata pe cap si fara rucsac facut.In viteza cea mai mare am impachetat acolo ce am gasit si mi-am dat de 2 ori cu sampon pe pleata,l-am uscat la viteza si am plecat uitand (desigur) acasa o groaza de lucruri:D:D:D:))
La 23 am ajuns la metrou la Izvor unde ma asteptau deja toti prietenii:))Metroul era plin de muntomani si rucsaci.Masina mi-a fost invadata de barbatii dornica sa care litrii de bautura din portbagaj la autocar:)).Tata a intrebat o fata de mine pt ca nu ma mai vedea si la intrebarea unde e Maria? aceasta i-a raspuns "Cine e Maria?"=)) Va puteti da seama ce reactie a avut:D.Pana la urma a aflat ca fata era sotia soferului deci nu avea ea de unde sti cine-s eu:D.Incepem si urcam in autocar,inghesuim rucsacii care pe unde au loc si apoi incepem sa inghesuim oamenii.Normal ca nu au avut loc cu totii asa ca s-a intamplat o mica mare multimea cere varf in autocarul ala:)) Dupa ce ne-am gasit toti cativa centimetri sa ne pozitionam posterioarele Marius si Patrice au inceput sa ne incante cu chitara si Alin cu vioara!
Si uite asa s-a dus noaptea,am dansat,am urlat si am cantat pana in zorii zilei cand am ajuns la poalele minunatului Ceahlau.
Si coboram noi,unii cam ametiti de la noaptea petrecuta cu bere si vin altii din lipsa somnului dar mai catinel asa pornim cu totii spre cabana Dochia unde ne vom dezlantui in seara ce avea sa vie!Unii au ajuns in 3 ore altii in 4 ,5:D:)) Fiecare cum a vrut.Am degerat in ultimul hai si cand am intrat in cabana nu imi mai simteam picioarele si aveam lacrimi in ochi de durere.Efectiv ma dureau mainile si picioarele de frig.Masa era intinsa ,mesenii mancau se se veseleau si chitarile rasunau.Cert era ca petrecerea deja incepuse in miezul zilei.Si uite asa peturile de Timisoreana se goleau si bidoanele de vin scadeau.
Apoi fiecare a facut ce-a vrut...unii au pornit spre varf,altii s-au bagat la somn,altii au ramas sa cante sau sa joace carti etc:)) si vine seara...
Si se desfac sticlele...Si chitara incepe sa zbarnaie din nou:D.Si petrecerea se incinge.Si a cantat si Marius,si Patrice,si Corinus ,si Mada ,si Alin si tot Anotimpul a ras si a cantat.
Asa ne-am distrat noi pana cand lumea a inceput sa se agita si sa susoteasca."Buai Yuck unde e camera?"Unde e Yuck buai?" "Incep acum?" "Mai bag una?" Cum Yuck era dat disparut Marius a mai incis de-o hora si apoi a bagat un La multi ani de a rasunat toata cabana.Toti cantau toti aplaudau si m-am trezit cu un cadou de toata frumusetea.Un album foto plin de amintiri anotampiste si o casca care sa ma ajute sa nu mai dau cu capul de toate pietrele:))
Cu ocazia asta voi scrie versurile unui cantec care merge foarte bine cu pozele din album!
Daca n-ai dormit o data intr-un pat facut din fan
Daca n-ai visat sub luna, trist esti tu si esti batran
Daca n-ai iubit o data mai presus decat orice
Daca n-ai stiut ca-n viata tot ce e, iubire e
Daca n-ai amintiri
N-are rost sa-ti spun ca timpul a trecut
Daca n-ai amintiri
N-are rost sa-ti spun ce-ai pierdut
Daca n-ai trait o noapte sus pe munte langa foc
Inseamna ca n-ai fost tanar sau ca n-ai avut noroc
Daca n-ai privit lumina cand rasare soarele
Daca n-ai ars niciodata intr-un foc de dragoste
Acum ca v-am aratat si cateva din filele albumului sa continuam povestea.Eu am crezut ca nu pot face tort pt 50 de oameni asa ca ce s-au gandit prietenii mei?Buai nu se poate fara tort.Si au improvizat un tort:D.Fratii Copilau aveau clatite si uite asa au pus ei o clatita ,niste gem, inca o clatita ,niste ciocolata,o clatita , niste vodca,o clatita,mai multa vodca...si uite asa am suflat in lumanari intr-un tort insiropat in vodca:))
Apoi am petrecut fiecare cat a rezistat.Eu am cedat pe la 4 dimineata dupa cateva ore de mima(mima la betie iese genial:)) Ma duc eu in dormitor unde deja dormeau unii si da si cauta un pat liber pe intuneric...m-am impiedicat de vreo 2 ori apoi am gasit un locsor si am adormit instant.Nu pentru mult timp penru ca putin dupa 5 intra Miki foarte vesela si incepe sa isi caute strugurelul si sa cante lip stick terrier=)) La 8 jumate sunt trezita brutal de urlete...Injur dar ma conformez programului si incep cautarile dupa manusi ,bocani,dar pantalonii unde sunt? si alte cele.cu chiu cu vai ne-am gasit toti lucrurile si dupa un mic dejun cu cereale Chocapic:X facem o poza de grup in fata cabanei.O parte din grup pentru ca multi deja plecasera pe un alt traseu mai lung.
Apoi am pornit tot la vale impartindu-ne in 3 trasee.Vedeta coborarii a fost desigur Menejarul Jeneral ale carui picioare se impleticeau.Vinul asta bata-l vina.A cazut de cateva ori si in fund si in cap dar a ajuns pana la urma la autocar:D.Pana la urma ne-am gandit ca tura asta a fost mai mult in stilul Anotimpul 5 litri decat in "incocentul" si frumosul Anotimpul 5!
Pe traseu am inceput sa barfim si noi ca fetele si am inceput sa aflam despre multe lucruri stiute si nestiute din istoria Antoimpului nostru.Cine cu cine ,cand,cum,unde si in ce fel:))Nici o relatie trecuta sau prezenta nu a ramas nedescoperita.In autocar Mada apus mana pe pix si a inceput sa asterne pe hartie toata istoria amoroasa a Anotimpului 5.Si uite asa cu ajutor de la fiecare am reusit sa umplem 4 pagini.Exclamatii precum"a da?eu nu stiam de astia 2" sau "baaa aia nu se pune ca doar ne-am tras-o" sau de la unul "nu am fost impreuna" si de la celalalt" ba da buai am fost" si alte cate :))s-au auzit prin autocar.
In incheiere as vrea sa va spun ca a fost cea mai frumoasa petrecere de care puteam avea parte si ca ma simt foarte fericita ca am reusit sa fiu acolo pe varf de munte cand mi-am sarbatorit iesirea din copilarie :)Va iubesc mult:*!
My Shelfari Bookshelf
luni, 13 decembrie 2010
Am doar 18 litri...hac ani pardon!Am petrecut 3 zile si 3 nopti la majoratul din poveste!!!!
Publicat de Maria la 04:47 0 comentarii
vineri, 10 decembrie 2010
You know you do war studies when...
You Know you do War Studies when....
You can tell the difference between salt, SALT and Salt
Genocide is a strategy rather than a crime against humanity
you can never look at a pink rucksack the same way again...
you can't go out on a Friday night without talking about at least one war.
you send your Christmas wish list to Barrie Paskins
conversations end when you say 'You know Hitler/Stalin/Napoleon/Idid Amin arn't all that bad..'
While, bizarrely, you will always say 'Cromwell? WHAT A DICK!'
when watching The Pacific you keep thinking to yourself "this would so have helped in the Experience of War exam last year..."
when you consider watching documentaries about WW2 a study break.
You can have a discussion on which is your favorite battle, war and even genocide listing them by different criterias such as most casualties, best technical improvement, worst political excuses, most pointless deaths, best strategy, and not find anything morally questionable about this.
in order to complete your dissertation you need to tour north Afghanistan...
you tell someone, they look blankly at you and then say 'and which war do you study?'
ou spend more time debating whether it was an automatic or semi-automatic weapon than yon discussing the moral issues of a massacre.
you can, and actually have, written a 2000 word essay on the 'psychological impact of the bayonet'
people ask you "So what you going to do with your degree when you're done? Start a war?"
You can't watch a war film without shaking your head at the historical inaccuracies or the poor tactics on tactics.
You are used to one of three reactions when telling someone you do War Studies.
1. "Wow! That's so interesting!"
2. "Uh... oh... um... ok. So, er... why did you choose that subject?"
3. They smile, nod, then back away very slowly.
Publicat de Maria la 06:33 0 comentarii