Nervi de primavara

Simt cum ma scurg.Printre oameni,printre masini,printre claxoane,printre tarabe,printre amintiri,printre secunde.Infinite secunde adunate.Le vars aici,acum.Si numai amintirile le stapanesc,uneori le reneg,apoi le readuc la viata,le folosesc,le dau noi inteesuri,le pastrez,le daruiesc.Nu ma strapung in nici un fel.Nu ma dor.Trecutul e doar pt bunul meu plac.Un fel de oamgiu care-l aduc tuturor sufletelor care s-au perindat prin viata mea si n-au stiut sa ramana.Sau n-am stiut eu sa le pastrez.Dr uneori,dupa ce trag usa intre mine si resul lumii,ma prabusesc in pat,si imi jupoi toate hainele si mastile si inchid ochii.Si apoi incepe din nou rutina zilnica…Viata este prea scurta ca sa te scoli dimineata cu regrete.asa ca iubeste oamenii care merita si chiar tin la tine .uita-i pe cei care nu,si crede ca tot ce ti se intampla ti se intampla cu un motiv.daca primesti o sansa ,profita de ea.Nimeni nu a spus ca va fi usor ,ei doar au promis ca o sa merite:)

Mi-e dor...

Nu am mai scris de o vesnicie...Pentru ca s-au intamplat atat de multe lucruri lately...ma uit la mine si nu imi vine sa cred cum pot sa trec de la o stare la alta atat de usor;Mark Twainu pare dintr-o alta viata,acum simt ca nu mai stiu nimic...totul este haotic,traiesc la maxim fiecare moment,trec de la depresie la extaz si de la plictiseala la nebunie...Toti oamenii din jurul meu care vin si pleaca ma ametesc...ma gandesc la mare...marea ma amortea asa...dimineata cand ma plimbam pe scoici pana nu mai imi simteam picioarele;si apoi ma aruncam in valuri si afara ploua...si eram inconjurata de apa.Si atunci totul parea normal.Natural.Ciudat de placut...Inainte ma speria gandul sa fiu singura,acum ma sperie ca asa imi place sa fiu.Sa fiu eu impreuna cu gandurile mele si atat.Imi amintesc cum terminam munca la ora 1 si ma plimbam pe plaja.eram eu ,nisip,mare,luna si intuneric.A da ,si stelele.Si ma vindecam atat de repede.Acum am ramas eu cu mine.Acum chiar ma simt la fel de dezorientata ca o adolescenta:))Nu mai simtisem asta din clasa a9-a.Eu eram atat de formata,stiam totul despre mine,acum nu mai stiu nimic.
Probabil o sa fug de toate si intr-o dimineata o sa imi iau un bilet de avion undeva si voi fugi sa redevin eu.Am nevoie de o aventura:))